Alegerile primare: rezumatul dezbaterii

Tue, 26 Jan 2010 11:28:16 +0200

Asadar, dezbaterea organizata joi de Institutul de Studii Populare a trecut. Iata un rezumat:

Au fost prezenti, in panel, de la stinga la dreapta: Ioan Stanomir (Profesor, Facultatea de Stiinte Politice), Adrian Cioroianu (Profesor, Facultatea de Istorie), Toader Paleologu (deputat, PD-L) si Camil Parvu (Conferentiar, Facultatea de Stiinte Politice). Plus moderatorul, adica subsemnatul.

Ioan Stanomir si Camil Parvu au descris ideea alegerilor primare si au sustinut (moderat) ideea, dar cu conditia ca aceasta sa fie o parte a unei reforme mai generale.

Adrian Cioroianu a fost mai degraba sceptic ca ideea alegerilor locale e de actualitate. Cum au fost deturnate alegerile generale sau locale, tot asa pot fi deturnate si alegerile primare, a sustinut fostul membru PN-L.

Toader Paleologu a sustinut si el o pozitie moderata. Alegerile primare, crede d-l Paleologu, trebuie cuplate cu adoptarea sistemului de vot uninominal majoritar.

Din public au fost mai multe observatii, de la chestiunea reprezentarii femeilor pina la aceea a oligarhizarii partidelor. Interesanta, cred, a fost interventia lui Cristian Ghinea, care a aratat situatia evidentei membrilor de partid si a subliniat implicatiile pentru organizarea unor eventuale alegeri interne corecte.

In ce ma priveste, am aratat ca alegerile primare nu depind de sistemul de vot. Exista alegeri primare si in sisteme de vot proportionale, cum ar fi in Germania sau in Israel.

De asemenea, exista alegeri primare pentru: 1. stabilirea liderilor partidului; 2. stabilirea candidatilor; 3. stabilirea platformei. Uneori aceste tipuri diferite de alegeri sint confundate.

Alta confuzie: se crede ca sistemul alegerii liderilor in Congres este unul parlamentar. Sistemul parlametar clasic prevede, de fapt, alegerea liderului de partid doar din si doar de catre parlamentarii respectivului partid.

In fine, optiunea mea a fost in favoarea alegerilor primare organizate in sistem american: organizate de catre stat, nu de catre partid, si deschise (in sensul in care participa la alegeri si simpatizantii partidului, nu doar membrii).

Compozitia CSM

Mon, 25 Jan 2010 10:57:54 +0200

Se intimpla asa de rar, incit merita semnalata o declaratie rationala care vine din partea PS-D. Victor Ponta, intr-un interviu acordat “Evenimentului zilei”:

Eu aş fi schimbat sistemul. CSM-ul italian mi se pare mult mai eficient. O treime magistraţi, o treime societate civilă, o treime politicieni. Cineva trebuie să răspundă, magistraţii nu răspund în alegeri directe. Faptul că reuşesc să se bată cu Berlusconi dovedeşte că este un sistem bun... Sper ca grupul care a condus CSM să nu fie înlocuit cu un alt grup. Magistraţii nu au sentimentul propiilor valori sau că sunt o elită. Am impresia că se poartă ca un sindicat.

Ma bucur ca Victor Ponta, in sfirsit, e de acord cu propunerea actualului Presedinte, de a spori numarul reprezentantilor societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, o propunere formulata in discursul de bilant al primului mandat, un discurs rostit in fata Camerelor reunite ale Legislativului.

Pentru ca veni vorba de modele, CSM-ul italian este de fapt modelat pe structura CSM-ului francez, definit de Constitutia din 1946. Acolo magistrati erau doar 4 dintr-un numar total de 14 membri.

PS: Acum, sa nu exageram cu “rationalitatea”. Membrul PS-D tot membru PS-D... Din acelasi interviu:

Pentru mine, intelectuali suntem toţi cei care am reuşit să citim mai mult de zece cărţi.

Felicitari! Vedeti ca s-au anuntat reduceri la cea de-a unsprezecea...

Alegerile primare in partide

Wed, 20 Jan 2010 14:19:31 +0200

Miine (joi), de la ora 11, am sa moderez la Institutul pentru Studii Populare (str. Alecu Russo 11-13, et. 1, apt. 3; linga intersectia Tunari-M.Eminescu) o dezbatere cu titlul Ideea alegerilor primare in partide.
Intre vorbitori: Ioan Stanomir, (profesor, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti), Camil Parvu (Lector, FSP-UB; in locul Alexandrei Ionescu, conferentiar, FSP-UB), Toader Paleologu (PD-L) și Adrian Cioroianu (profesor, Facultatea de Istorie, UB).
Este o tema destul de noua in contextul vietii politice romanesti. Pentru teoria si istoria alegerilor in partide as sugera lucrarea lui Alan Ware, The American Direct Primary. Party Institutionalization and Transformation in the North (Cambridge University Press, 2004).
Sinteti bineveniti la ISP sa va spuneti opiniile cu privire la aceasta idee!

Absolventul fara elevi

Sat, 26 Dec 2009 22:30:49 +0200

Aveam de gind sa las politica pina dupa Sarbatori. Se vede insa ca politica nu ne lasa pe noi. Chiar in aceste momente Crin Antonescu ofera un spectacol jenant la Realitatea TV.
A afirmat, printre alte enormitati, ca impotriva lui Traian Basescu a fost o adevarata “Armada”, “ca la Nicopole”.
Cineva care a terminat Istoria ar fi trebuit sa stie ca termenul “Armada” desemneaza o flota. De obicei termenul trimite la flota care a fost trimisa impotriva Angliei in 1588, nicidecum la armata cruciata de la Nicopole (1396).
Gafa aceasta vine dupa citeva zile de la declaratia aceluiasi Crin Antonescu conform careia Eltin ar fi “pus tunurile pe Parlament”. In realitate, Eltin s-a pus in calea tunurilor intoarse de pucisti, in 1991, inspre Parlament.
In rest, variatii pe tema “Jos Basescu!”. I-a spus cineva acestui om ca alegerile s-au terminat?
O declaratie mi-a atras atentia. Crin Antonescu e suparat ca Traian Basescu a criticat Parlamentul. “Gasiti un Presedinte american care sa fi vrotbit astfel despre Congress si atunci ma duc si stau rosior in fata lui Traian Basescu” - afirma actualul sef al PN-L.
Domnule Crin Antonescu, duceti-va repede si cumparati-va o uniforma...
In 1948 Harry Truman si-a construit campania pe atacuri impotriva Congresului, pe care l-a numit “good-for-nothing”. Multimile care l-au intimpinat pe Truman strigau: “Give’em Hell, Harry!”.
Cam atit despre cunostintele de istorie ale acestui personaj.

PS:
Mi se semnaleaza, pe un blog, ca Boris Eltsin chiar a “pus tunurile pe Parlament”, insa in Octombrie 1993.
Faptele insa sunt altele. In Octombrie 1993 Parlamentul era deja dizolvat, pe fondul unei dispute politice cu Presedintele. Armata a atacat atunci un grup de pucisti care se baricadase in cladirea Legislativului.
Asadar, sper ca dl. Antonescu a comis o simpla eroare, referindu-se la tentativa de lovitura de stat din 1991. Daca s-a referit insa la evenimentele din Octombrie 1993, la simpla ignoranta s-ar adauga ceva mult mai serios. Pucistii din 1993 - “Parlamentul” a carui soarta o deplinge in acest caz Crin Antonescu - , erau comunisti si ultra-nationalisti, nostalgici ai vremurilor sovietice, care se opuneau visceral reformelor liberale ale lui Eltsin. A deplinge soarta acestora in numele “parlamentarismului” ar fi o performanta trista a actualului sef al national-liberalilor. Si excentrica: cei mai multi cetateni ai Rusiei au considerat justificata interventia armatei impotriva rebeliunii din Octobrie. Nu se uitasera la emisiunea cu C. Antonescu, evident...

Succesorul lui Geoana

Tue, 15 Dec 2009 08:13:19 +0200

Tirziu, prea tirziu, a admis infringerea. Oarecum, de fapt. Mircea Geoana a aparut ieri la televizor si a spus ca vrea “comisie cu puteri exceptionale” pentru a investiga “fraudele”. Poate ca n-ar fi rau. Asa s-ar mai afla si cum cumpara voturi primarii socialisti.
Mai am o curiozitate... Unde a vazut in Constitutie d-l Geoana comisia cu “puteri exceptionale”? Si cam in ce ar consta acestea? In spalarea dosarelor lui Adrian Nastase? In votarea de fonduri pentru Vanghelion?
Dar altul era scopul postarii mele. Ma intrebam ce lider ar fi mai convenabil la PS-D din perspectiva Dreptei, dupa plecarea lui Mircea Geoana. Si am alcatuit urmatorul clasament:
1. Mircea Geoana. Mircea Geoana nu poate fi inlocuit decit de el insusi.
2. Dan Nica.
3. Victor Ponta. Cu ultimii doi PS-D ajunge la 4%. Garantat.